Biharkeresztes,Romanie de Ungaria

"Locuiesc în cea mai frumoasa suburbie a Oradiei", obisnuiesc sa spuna atunci când sunt întrebati unde au domiciliul. Si foarte greu ar putea fi contrazisi. Câti dintre concitadinii nostri se pot lauda ca merg spre casa pe drumuri ca în palma, ca beneficiaza de toate avantajele unei infrastructuri demne de secolul XXl, de servicii de salubritate civilizate si, nu în ultimul rând, de satisfactia de a fi membru al unei comunitati pline de respect fata de ordinea si curatenia publica?

Exodul

Moda achizitiilor imobiliare în localitatile unguresti din imediata vecinatate a frontierei nu a aparut de ieri, de azi. În ciuda formalitatilor greoaie care existau la granita dintre cele doua tari înaintea aderarii României la Uniunea Europeana, "pionierii" micului exod românesc înspre estul Ungariei au aparut în urma cu mai bine de un deceniu.

Pretul mult mai atractiv al caselor si terenurilor de la intrarea în pusta maghiara, în medie de 5-6 ori mai scazut decât în tara, i-a atras la început pe oradenii mai înstariti, care au simtit în zona o alternativa pentru casutele ori vilele din zonele rurale ale Bihorului. O alta categorie era cea a pensionarilor de etnie maghiara, care, profitând de pretul mic al caselor, alegeau sa se retraga în satele cochete din Ungaria.

Potentialul zonei a fost fructificat însa mai ales din 2007. Aderarea la UE, coroborata cu reducerea birocratiei la trecerea frontierei si, implicit, cu desfiintarea unui numar important de posturi de politisti de frontiera si vamesi unguri - care aveau proprietati în zona, iar mutarea îi determina sa le scoata la vânzare rapid - au creat premisele unui adevarat boom imobiliar. Desi nu exista o statistica exacta, azi sunt câteva sute de familii oradene care fac naveta zilnic între cele doua tari, adica de acasa la locul de munca si retur.

Multumiti de schimbare

La numai patru kilometri de granita, oraselul Biharkeresztes reprezinta principala destinatie locativa a oradenilor care au ales sa traiasca în Ungaria, fara a face deloc rabat de la confortul urban cu care erau obisnuiti. Ba dimpotriva. Vecinatatea imediata, infrastructura superioara celei din Oradea, au facut din micul orasel - în fapt o comuna mai rasarita, cu circa 4.000 de locuitori - locul ideal de viata pentru tot mai multi oradeni.

"Sunt foarte multumit de alegerea pe care am facut-o. Pâna la birou, în Rogerius, fac 15 minute cu masina. Înainte, aveam un apartament în Nufarul si pâna la serviciu pierdeam în trafic aproape 40 de minute. Asta ca sa nu mai zic ca am schimbat apartamentul de bloc în care locuiam cu familia pe o casa cu peste 100 de metri patrati, cu garaj, curte si gradina. Fix ce mi-am dorit!", spune Remus Pora, directorul unei firme din Oradea stabilit în Keresztes de circa un an.

"De fiecare data când ajung acasa ma felicit ca m-am mutat. Am vândut apartamentul la bloc si mi-am luat casa, dar asta nu e tot. Ca inginer constructor, ma uimeste placut ca proiectantul casei mele a gasit cele mai bune solutii pentru fiecare detaliu. Totul e optimizat, la îndemâna, asa cum rar gasesti într-o casa de la noi", explica Doru, un alt proaspat locuitor al oraselului maghiar.

Altii au preferat sa-si construiasca singuri casele. Sandor, jurnalist la o publicatie oradeana de limba maghiara, a cumparat un teren de circa 1.500 de metri patrati pe strada principala din Biharkeresztes, împreuna cu ginerele sau. "Terenul, cu numar de casa, cu toate facilitatile, curent, apa, gaz, mi-a iesit undeva la 2 euro metrul patrat. Asta în vreme ce în Bors, la doi pasi, nu gaseai sub 20 de euro. Constructia celor doua case pe care ni le-am facut, un duplex spatios, realizata cu muncitori si materiale din Ungaria, cu toate elementele de confort, inclusiv cu mobilier la comanda, ne-a dus catre 50.000 de euro", spune Sandor.

Barabas Ferenc, primarul din Biharkeresztes, nu îsi ascunde satisfactia pentru interesul românilor fata de oraselul al carui edil este. "Orasul a renascut odata cu venirea românilor, pentru ca de aici, zona fiind mai saraca decât Vestul Ungariei, locuitorii activi plecau masiv. Oraselul parea condamnat la disparitie, cu multe constructii frumoase abandonate si cu o populatie îmbatrânita. Acuma mi-e drag sa vad în zilele libere de la sfârsit de saptamâna cum pulseaza orasul, cu masinile mergând prin centru spre magazine si la piata... Pentru noi, românii sunt un câstig, clar!", spune primarul.

Asa ca, nu întâmplator, pe agenda edilului sunt foarte multe proiecte ai caror beneficiari vor fi tocmai românii. Unul dintre ele, poate cel mai important, este crearea unei linii de transport în comun pe traseul Biharkeresztes-Oradea. De altfel, proiectele de dezvoltare ale localitatii sunt orientate cu predilectie catre România, si nu spre Debretin.

Nici oamenii de rând nu vad altfel "descalecarea" româneasca. Tot mai multe magazine pun inscriptii bilingve, iar unele au angajat chiar vorbitori de limba româna. La cel mai mare magazin alimentar din orasel din difuzoare se aude Radio Europa FM. "Nu înteleg ce spun, dar muzica e excelenta", zice vânzatorul.

Oamenii se înteleg de minune, desi comunicarea verbala nu e totdeauna usoara, deoarece multi dintre nou-veniti nu cunosc limba maghiara foarte bine sau chiar deloc. "Una dintre vecine, o doamna în vârsta, s-a oferit sa aiba grija de fetita cât suntem noi la munca. Astfel, sotia mea si-a putut relua activitatea înainte de încheierea concediului de maternitate, iar fetita, care are acum un an si doua luni, începe sa vorbeasca si ungureste. E singura vorbitoare de maghiara din casa, în curând o vom folosi ca translator", povesteste râzând Marius Butuc, profesor la o scoala din Oradea.

La rându-i, Nicu T. sustine ca a fost impresionat de gestul vecinului sau, proprietar al unei mici pensiuni. "În vara, când a aflat ca ne programam pentru concediu cu familia, a venit si mi-a adus cheile casei lui de vacanta de la Balaton, o vila cu patru dormitoare, cu un living spatios, mobilata si utilata complet. Am petrecut o saptamâna de vis acolo. Pe Erno, vecinul meu, îl consider mai mult decât un frate. Ne ajutam reciproc, dar si petrecem împreuna la un pahar de vin, discutând despre istorie", spune barbatul care pâna la 40 de ani traise numai în Oradea.

Spirit de echipa

Si între ei românii se au foarte bine. Iesiti din spatiul unde proverbul cu capra vecinului functioneaza ca regula de baza, bihorenii din Ungaria au înteles ca au mai multe sanse daca sunt uniti. În functie de programul de lucru, ei se organizeaza pe "echipe". Astfel, unul care merge la serviciu în Oradea pe ora 7 dimineata mai ia alti doi-trei în masina sa, în vreme ce aceia care vor sa ajunga la 8 îi culeg pe copiii vecinilor care trebuie sa ajunga la scolile din Oradea.

Tot mai multi români se gândesc, mai nou, sa depuna actele si pentru cetatenia maghiara, astfel ca, în câtiva ani, nu este exclus ca aceste comunitati românesti sa fie reprezentate si la nivel de consilii locale. De altfel, o parte dintre românii cu domiciliu în Ungaria au primit deja "botezul" electoral, cu prilejul alegerilor europarlamentare de anul trecut, când si-au putut exercita dreptul la vot în localitatea unde îsi au resedinta.

În ceea ce priveste trecerea frontierei - care va disparea, oricum de anul viitor, odata cu intrarea României în spatiul Schengen - aceasta este o formalitate, masinile înmatriculate în Bihor trecând de cele mai multe ori fara sa mai fie oprite pentru controlul documentelor. "Daca mi-as pune în cap, as putea trece cu droguri...", glumeste unul dintre oradenii din Artand.

Plusuri cu minusuri

Din punct de vedere imobiliar, localitatile maghiare sunt atractive în special pentru doua categorii de români. Pe de o parte exista case la preturi derizorii, în jurul a 10.000 de euro, în satele cu infrastructura mai proasta sau în cele relativ mai îndepartate de granita, cum sunt Mezopeterd ori Bedo. Pe lânga cheltuielile de renovare, cumparatorii trebuie sa tina cont si de costurile navetei spre Oradea, care, în functie de consumul autoturismului, pot urca pâna la 8-900 de lei pe luna daca stau la 20 de km de granita. Cu alte cuvinte, ce câstiga la pod dau la vama. Coroborat cu celelalte cheltuieli de întretinere ale unei case, se poate ajunge la o suma de 1.500-1.600 de lei lunar, adica destul de mult pentru o familie cu venituri sub medie.

Pe de alta parte, sunt clientii cu pretentii, care doresc sa se bucure de tot confortul si care, atunci când fac acest pas, nu ezita sa bage mai adânc mâna în buzunar. Astfel, în imediata apropiere a frontierei, o casa confortabila, cu toate facilitatile, cu suprafata utila de peste 120 de metri patrati, este greu de gasit sub 60-70.000 de euro, chiar si acum, în vreme de criza. E adevarat ca acelasi imobil, pe o strada de la periferia Oradiei, plina de gropi, fara gaz si cu vecini poate mai putin civilizati, costa si mai mult, cel mai adesea.

Asa ca nu întâmplator câteva din cele mai aratoase case din Keresztes apartin acum unor români. Majoritatea sunt mici întreprinzatori sau practicanti de profesii liberale, nedependenti de un program strict la locul de munca si care, nu în ultimul rând, au venituri peste medie, conditii aproape obligatorii pentru a putea plati confortul de a trai într-o tara si munci în alta.

Una peste alta, însa, un lucru este evident: românii stabiliti în Ungaria nu regreta nicio clipa alegerea facuta. Si, spre deosebire de cei de acasa, par mai relaxati, optimisti si mai pozitivi, caci respira zilnic normalitate...

FACILITATI SI AVANTAJE

Nu exista impozit pe imobile

Unul dintre marile avantaje de care se bucura cei care doresc sa îsi cumpere o casa în Ungaria sunt creditele avantajoase pe care bancile din tara vecina le acorda cetatenilor români pentru achizitionarea si renovarea de imobile. Orientativ, pentru un credit de 10.000 de euro pe 10 ani, clientul trebuie sa ramburseze lunar o rata de aproximativ 110 euro lunar, iar procedurile de obtinere a banilor sunt cu mult mai scurte daca de formalitati se ocupa o firma de brokeraj care îsi încaseaza comisioanele de la banca si nu de la client.

Un aspect important de care trebuie sa tina cont un cumparator de casa în Ungaria este impozitul de 4% din valoarea imobilului care trebuie achitat la finante, în termen de un an, pentru imobilele a caror valoare depaseste 25.000 de euro. Acesta creste progresiv, pâna la 6%, pentru casele de peste 50.000 de euro. În schimb, locuitorii din zona de pâna la 30 de kilometri de la frontiera, nu platesc niciun fel de impozite sau taxe locale pentru cladiri si terenuri.

ACLIMATIZATI

Trai "maghiarizat"

Majoritatea românilor stabiliti în satele unguresti de frontiera afirma ca si-au schimbat si mentalitatea, si modul de viata. Cristian A., mutat în Artand din 2008, spune ca "în afara de patriotism, de limba, rude si serviciu", de Oradea îl leaga tot mai putine lucruri, astfel ca îsi petrece timpul liber aici doar daca vrea sa-si viziteze parintii, sa dea o raita pe la mall sau sa vada un spectacol de teatru.

"Aproape toate cumparaturile mari ni le facem la Debretin, iar din Artand am ajuns sa cumparam si pâinea. Pentru divertisment mergem uneori la Budapesta, unde oferta e uriasa. Tot în Ungaria, la Debretin, îmi duc si masina la service, pentru ca meseriasii unguri sunt mai seriosi si tarifele mai mici", spune el.

Barbatul afirma ca, mai de voie, mai de nevoie, s-a adaptat rapid. "Înca înainte sa ma mut, vecinul mi-a spus politicos ca va trebui sa întretin spatiul din fata casei, fiindca altfel Primaria ne poate amenda. Asa ca prima achizitie a fost o masina de tuns iarba. Culmea, în Oradea nu ma interesa curatenia, dar aici am devenit gospodar. Cum altfel, când vezi ca si într-un sat colectarea gunoiului menajer se face diferentiat de cea a hârtiei si a dozelor de aluminiu?", spune Cristi. Adaugând, însa, ca adaptarea nu înseamna refuzul "automat si prostesc" a tot ce e românesc: "Serviciul de televiziune îl am de la RDS, iar pentru telefonia mobila folosesc Cosmote, care are un semnal ce pâna la Berettyoujfalu".

Sursa:www.ebihoreanul.ro

< Precedent		Urmatorul >

[ Inapoi ]